POVESTEA MEA...   

   Te invit să jucăm un joc, ești de acord? Știu că nu ai mai jucat jocul acesta….și va fi interesant pentru tine. Va trebui să ghicești CINE SUNT! Și pentru ați fi mai ușor, îți voi oferi multe indicii.

   Începem? Ești pregătit? Ascultă cu atenție, te rog, toate indiciile mele și doar când termin de povestit îmi spui CINE SUNT.

 

   Eu nu sunt o persoană, un lucru, un loc, sau orice altă ființă…tu nu mă poți vedea, tu nu mă poți atinge, tu nu mă poți auzi, tu nu mă poți mirosi, tu nu mă poți gusta…

   Eu sunt considerată o afecțiune umană, o tulburare…sunt o adevărată colecție de simptome.

   Dacă aș fi un copil, nu m–aș juca cu alți copii, nu aș răspunde când sunt strigat pe nume și nici măcar nu aș privi persoana care vorbește cu mine.

   Dacă aș fi un copil, nu mi-ar place să fiu atins de nimeni și nu mi-ar place să schimbăm drumul cunoscut de mine spre casă.

   Dacă aș fi un copil, aș putea privi într-un punct fix ore în șir, fără să mă plictisesc, sau aș putea învârti pe mese, pe scaune, pe jos diferite obiecte ore în șir...

   Dacă aș fi un copil, atunci aș merge pe vârfuri și mâinile le-aș lăsa să plutească în aer de parcă urmează să zbor...

   Dacă aș fi o mână, aș bate pe masă, aș lovi și aș arunca cu diferite obiecte toată ziua, sau aș învârti un obiect sau părul ore în șir.

   Și iarăși își spun că dacă aș fi copil, aș trăi izolat EU cu MINE...oricine și orice aș fi!

   Dacă aș fi o petrecere, atunci te-aș face timid/ă și retras/ă.

   Dacă aș fi eticheta de pe tricoul tău preferat, atunci ți-aș produce mâncărime și disconfort. 

  Pe mine mă poți găsi oriunde:în grădinițe, în școli, în Biserici și  în Moschei, în cinematografe, loc de joacă și în biblioteci...Eu sunt în USA, Jamaica, Filipine, India, Sierra Leone. Mă găsești în Rusia și Japonia, New York și Suedia. Eu sunt chiar și în România...

   Din anumite motive, oamenii mă sărbătoresc în luna aprilie și folosesc pentru mine culoare albastru. Dar eu sunt toate culorile lumii și sunt și orb uneori.

   Din cauza mea, Mozart a scris simfonii complicate și putea detecta diferența pe cel mai mic ton; Michelangelo a făcut schiță după schiță până când poza finală a fost perfectă în mintea lui rigidă și neclintită și tot din cauza mea Capela Sixtină arată miraculos...

 

   Acum te rog să-mi spui CINE SUNT?

   Nu știi, nu ți-ai dat seama, sau ești temător, sau nu ți-am oferit suficiente indicii? Bine, îți spun eu atunci. 

 

   Eu sunt...AUTISM!

© 2014 by Coaching - Life Coach 4 TRANSformation

  • w-facebook
  • Twitter Clean
  • w-googleplus
  • w-youtube